E atat de greu sa te prefaci , sa zambesti atunci cand nu simti acest lucru necesar . Ma uit in jurul meu si vad doar tristete , pana si pomul impodobit ma induce in aceasta stare . Poate spui ca sunt depresiva , prin modul in care scriu . Poate ca e asa , poate e doar o etapa. Poate o sa pot sa pun punct si sa imi continui viata ca si cum nimic nu s-a intamplat . Parca ar fi asa de usor ... de spus , poti sa spui orice , dar de facut , mai putine . Ma gandesc continuu la ceea ce am , ceea ce as putea avea si ceea ce asi putea pierde , in schimb am inceput sa ma acomodez cu gandul ca pierderea e mai mare decat castigul . Tot cheful de viata , toata putere pe care o aveam , fie ea foarte putina , sunt stoarse din mine ascendent cu fiecare lacrima pe care o vars . Da .. iar plang . Sunt atat de slaba incat plang orice problema , parca asi rezolva ceva . Contientizez ca asta nu e o solutie , dar imi revin in minte momentele in care ma inchideam in mine , si sufeream de milioane de ori mai mult. Asa ma descarc , imi etalez toate sentimentele chiar daca rezolvarea nu consta in asta si in nici un caz nu o sa gasesc o solutie prealabila , dar ma simt in interior .. mai libera .
Asculta : Vama Veche - Epilog
Red - Pieces
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu